Dupa ce am intrat la facultate, m-am bucurat de cateva saptamani de libertate si relaxare, deoarece in septembrie avea sa vina chinul.Si credeti-ma ca nu exagerez cand folosesc acest cuvant, o sa va explic pe indelete experienta mea in primul an de facultate si cum am cazut in depresie si m-a lovit anxietatea.
Mi-am facut frumusel bagajelul si am intins-o spre Timisoara, unde mi-am luat locul la camin si am asteptat cu nerabdare prima zi de facultate.Aceea a trecut repede, insa ce nu stiam atunci e cum vor decurge lucrurile si pe parcursul semestrului.Am inceput bine, cu 10 ore pe zi in care este absolut necesar sa le stai in facultate (pentru ca de, seminarii, laboratoare si cursuri-hei,pe atunci nu-mi permiteam sa lipsesc de la cursuri ca nu stiam ca asta fac TOTI STUDENTII), 10 ore in care efectiv mureai de oboseala, si ca sa fie treaba treaba, de ce sa nu ai si test de la 20 la 21, dupa care sa se corecteze pana la 21 30 in cel mai bun caz. Si mergeam la camin si nu mai aveam timp sa fac nimic, si ma trezeam a doua zi la 7 si o luam de la capat.Primele saptamani au fost relativ lejere pentru ca nu aveam teste de dat, examene si asa mai departe.
- Timpul
Greul a inceput in sesiune, sau mai bine spus stresiune, asa cum ii spun toti studentii. In sesiune ori stii, ori nu stii.Nu exista cale de mijloc.Atunci am invatat ca timpul este pretios si trebuie sa il folosesti in folosul tau, ca mai apoi sa culegi roadele.Pentru ca drag cititor, nu mesajele de pe telefon iti vor rezolva exercitiile la analiza matematica si nici pozele de pe instagram nu te vor ajuta sa scrii codul la programare. Prima lovitura e fatala; atunci cand vezi ca ti-ai picat examenul crede-ma ca nu-ti mai arde de nimic si de nimeni, regreti ca nu ti-ai dat mai mult silinta si iti promiti ca pentru urmatoarea data o sa inveti mai mult.Si vine si p2-ul si tu tot cu o seara inainte ingrasi porcul de Craciun, iar daca poti si ai noroc, la examen mai tragi si cu ochiul la colego, mai copiezi de pe un telefon, mai faci o schema etc. Adevarata provocare vine atunci cand nu treci nici din a doua incercare.Si uite cum trebuie sa dai bani facultatii, pentru ca n-ai fost in stare sa inveti sau sa intelegi ce ti s-a predat, si speri si faci 5 rugaciuni inainte de culcare sa treci si tu si ii promiti lui Dumnezeu ca te duci in fiecare duminica la biserica(nu ca as fi facut eu asta..). Dar totul o sa fie bine, o sa treci, o sa inveti mai mult si poate cu putin noroc, vei scapa si de un stres in plus. Cand o sa te dai cu capul de perete, atunci o sa realizezi cum stau lucrurile de fapt, ca trebuie sa faci tot ce iti sta in putinta sa treci si examenul ala la care te-ai chinuit atat, sa le treci pe toate, si daca iti ramane restanta, sa fii optimist ca mai ai sanse sa il dai si anii viitori :))
- Depresia
Personal, dupa prima sesiune, am mers acasa si le-am spus alor mei ca eu ma las de facultate, ca prefer sa ma duc in Spania la adunat de capsuni, ca mi-e mai bine sa fac munca fizica decat psihica.Eram hotarata sa renunt la tot, sa imi bag picioarele in toate exercitiile si sacrificiile pe care le facusem ca sa iau admiterea aia nenorocita. Strestul ala continuu si starile de anxietate prin care treceam si parca ma loveau mai mult si mai tare, ma faceau sa cred ca singura mea optiune de a ma simti mai bine e sa renunt.Dar stii si tu vorba romanului, cand intrii in hora, trebuie sa joci. Asa ca am continuat. Plangeam si scriam, cam asa se desfasurau zilele mele, plangeam incontinuu noapte si zi, pe unde ieseam, la facultate, in drum spre Timisoara, atat de rau ma simteam cand stiam ca vin examenele si nu intelegeam nimic si nimeni nu ma ajuta cu nimic.
- Colegii
La facultate intalnesti multe persoane misto si interesante, persoane de la care ai ce sa inveti, persoane care se vor transforma in adevarati sfesnici de noapte daca stii cum sa le abordezi. Dar cum viata nu e mereu roz si cu baloane de sapun, o sa dai si de persoane al caror scop este de a castiga cu orice pret.Eu am fost pe cont propriu si mi-am dat seama de valoarea persoanelor de langa mine, cine se afla in treaba doar de fatada, cine vrea cu adevarat sa ma ajute, cine se afla in situatia mea si cum prostii au noroc.Am fost mult timp frustata pe chestia asta, si uneori si acum mai sunt, dar ma gandesc care e nivelul meu de fapt si incerc sa urc pas cu pas, fara sa ma las influentata de gurile pacatosilor. Pentru ca o sa realizezi cum stai si te chinuiesti pentru un examen, iar altul mai cu noroc, vine din urma si isi trece examenul cu ochii inchisi. Acolo e o lupta acerba, in care miza e supravietuirea, mananci ca sa traiesti, cum s-ar spune. Vei intalni fel si fel de oameni, dar cel mai important sfat pe care ti-l pot da este sa te bazezi numai si numai pe tine, sa inveti tu pentru tine, iar daca poti sa ii ajuti pe altii, ofera-le ajutorul tau.Insa abtine-te cat de mult poti din a cere ajutor, pentru ca nu este gratuit 
- Profesorii si materia
Aici este o treaba un pic mai delicata. In facultate sunt profesori care ori iti vor binele, ori vor sa faca misto de tine, ori o sa puna pica pe tine si nu te vor mai trece pana in anul IV. Consider ca ar trebui sa profiti de profesorii care te ajuta, dar nu in sensul acela grosolan, ci sa ceri informatie si sa fii interesat de cursul/seminarul/laboratorul pe care il preda, pentru ca va fi mai usor pentru tine la examen.Bineinteles, probabil o sa-ti placa o materie datorita unui anumit profesor, sau din contra, o sa-ti displaca una din cauza altui profesor. Doar ca facultatea nu tine cont de ce iti place sau nu, tu trebuie sa iti atingi targetul.In primul rand, la facultate se fac materii mai ciudate. Adica, de exemplu, o materie poate fi compusa din putina matematica+fizica+ceva info, deci e un amalgam de informatii pe care tu trebuie sa le legi in cap astfel incat sa iti dea o conexiune de tip serie (adica trece acelasi curent prin fiecare rezistor, glume de Poli haha). Materia este una vasta si o sa intelegi cu timpul ca poate nu este atat de folositoare in intregime, dar cum am zis, nimanui nu-i pasa de parerile tale astronimice.
Per total, viata la Poli este o adevarata experienta, cu bune si cu rele, cu greutati si satisfactii, cu multa munca depusa dar si roade pe masura.Trebuie sa fii pregatit psihic pentru o asemenea aventura, sa fii dispus sa mai incerci cand simti ca nu mai poti, sa fii bine tu cu tine, sa dai tot ce ai mai bun si sa te bucuri ca ai sansa sa intalnesti cateva suflete frumoase intr-o mare neagra si rece.
